Hristos, în opinia mai multor autori reprezintă sinteza simbolurilor fundamentale ale universului. Aceștia au determinat că Fiul Lui Dumnezeu este metafora existenței, bazându-se pe realitățile istorice sau pe dogmatica Logosului întrupat. Astfel, Iisus Hristos este cerul și pământul, prin dubla sa natură dumnezeiască și omenească și aerul și focul, prin înălțarea și coborârea lui în Iad. Simbol al mormântului și învierii, Hristos mai capătă valențe reprezentând Crucea, Cartea mesajului evanghelic, axa și centrul lumii.
El este cumulul simbolurilor verticalității, luminii, centrului, axei.
Biserica este chipul și locul lui Hristos, de aceea arhitectura acestora ca și cea a lumii religioase, reproduce, de asemenea, o sinteză de simboluri.

Eu sunt calea, adevărul și viața.
Hristos are privilegiul unic de a pune semnul identității între mediator și cei doi termeni ce trebuie asociați. Dacă oferi acestui simbol toată forța reverberată în istorie, întreaga lui realitate, filozofică și pragmatică deopotrivă, ajungem la concluzia că Hristos este, pentru creștinătate, simbolul-rege .

La polul opus se află latura nocturnă a simbolului. Hristos prin calvarul său, prin agonia sa și prin răstignire, reprezintă consecințele păcatului, ale patimilor, ale pervertirii naturii umane.

„Tată, dacă este posibil, să fie îndepărtat de la Mine paharul acesta! Totuși, nu cum vreau Eu, ci cum vrei Tu! ” Matei 26:39
Cuvântul agonie denotă o luptă mentală și o încordare emoțională. Nu se pot citi aceste pasaje despre agonia lui Hristos, fără a experimenta la un anumit nivel durerea din inima sa cu privire la ceea ce era pe cale să îndure de dragul nostru. Perspectiva morții , a uneia atât de dureroase, cumplite și umilitoare era cu adevărat agonizantă.


Suferința lui Iisus și moartea răscumpărătoare prin răstignire sunt aspectele centrale ale teologiei creștine cu privire la doctrinele mântuirii și ispășirii.
În conștiințele ce neagă noțiunile de păcat, milă, jertfă, el personifică disprețul față de natură și pornirile ei. El devine, astfel, un anti-Dionysos. El reușește să schimbe împotriva lor însele toate defectele umane.