Ametistul este un cristal a cumpătării, care păzește de orice fel de beție. Acest aspect își are originea în etimologia cuvântului. Substantivul ametist provine din grecescul ametuslos, care semnifică „care nu este beat”.
De aceea, s-ar explica de ce episcopii, după credințele creștin ortodoxe, poartă un ametist. Episcopul este un păstor de suflete, însărcinat cu o responsabilitate duhovnicească și lumească. El trebuie, spre deosebire de pustnicul meditativ, care a părăsit toate cele lumești, să se ocrotească de orice euforie, fie ea și spirituală.
O tradiție creștină moralizatoare face din ametist un simbol al smereniei, pentru că are culoarea violetelor.
Pliniu considera că, ametistul ferește de vrăjitorii, dacă este gravat cu imaginile lunii și soarelui și dacă este legat la gât cu puf de păun și pene de rândunică. De asemenea, se menționează că piatra semiprețioasă poate vindeca persoana de gută.
Tot eruditul consemna că, așezat sub pernă, ametistul dă vise benefice, întărește memoria și dă imunitate împotriva otrăvurilor.