În general, tigrul evocă ideile de putere și de cruzime, însă asta nu implică faptul că semnificațiile acestui simbol se rezumă doar la sensuri negative.
Tigrul, simbol al puterii
Tigrul este un animal de pradă și prin urmare este o emblemă a castei războinicilor. De luat în vedere este și că, în geomanția și alchimia chinezească, tigrul se opune dragonului. În prima parte a comparației, tigrul este o personificație malefică. În cel de-a doua, el întruchipează un principiu activ, energia, aflat în opoziție cu cel umed și pasiv, întocmai cum plumbul se opune mercurului, iar suflarea, sămânței.
Apariția unui tigru alb este un semn al virtuții regale. Tigrul este un animal al nordului, al solstițiului de iarnă, care devoră influențele malefice ( lucru aflat în opoziție totală cu semnificația caracatiței). Dacă există picturi în care apare călărit de un Nemuritor, e pentru că el însuși se bucură de longevitate, întocmai ca cocorul.
Cei Cinci Tigri, din cultura chinezească, sunt simboluri ale forței ocrotitoare. Ei stau de pază în cele patru puncte cardinale și în centru. De altfel, în istoria și legendele chineze, denumirea de „Cinci Tigri” (Wu ho) este oferită în mai multe rânduri, unor cete de războinici viteji care apără Imperiul.
Forța lui simbolizează în budism forța credinței, puterea efortului spiritual, străbaterea junglei de păcate, întruchipate de o pădure de bambus.
Subtilitățile din hinduism
În iconografia hindusă, blana de tigru este un trofeu al lui Shiva.
Tigrul o poartă în spinare pe Shakti, energia naturii, căreia Shiva nu i se supune, ci pe care, dimpotrivă, el o domină.
Genesis prin tigru
Entitate a întunericului și al lunii noi, tigrul este și una dintre figurile lumii superioare ; aceea din care izvorăsc viața și lumina. Pe tigru îl remarcăm conturat în unele reprezentări cum lasă să-i scape din gură o făptură umană, redată printr-un copil. El este strămoșul clanului asimilat lunii care crește: este lumina ce se întoarce.
În Malaysia, tămăduitorul are puterea de a se preface în tigru. Să nu uităm că în întreaga Asie de SE, Tigrul-Strămoș mitic este văzut ca Inițiator. El îi călăuzește pe neofiți prin junglă spre a-i iniția- în realitate, pentru a-l ucide și a-l face să renască.
Semnificația tigrului în vis
Apariția tigrului în vis provoacă o trezire plină de spaimă. Ea stârnește din nou groaza legată de aproprierea de animal în pădure. Sau chiar spaimă în raport cu întâlnirea acestuia la grădina zoologică, circ.
Frumos, crud, iute, tigrul fascinează și înspăimântă.
În vise arată E. Aeppli, că tigrul reprezintă un focar de tendințe devenite complet autonome și oricând gata să se repeadă asupră-ne și să ne sfârtece. Puternica lui fire felină încarnează un ansamblu de porniri instinctive a căror înfruntare este pe cât de periculoasă, pe atât de inevitabilă. Firea tigrului este mai șireată, mai puțin oarbă decât cea a taurului, mai feroce decât aceea a câinelui sălbatic, deși tot atât de neadaptată. Aceste instincte se arată sub aspectul lor cel mai agresiv deoarece, refulate în junglă, au devenit complet inumane. Cu toate acestea, tigrul fascinează. Este mare și puternic, cu toate că nu are măreția leului. Este un despot perfid, care nu știe ce este mila.
Când vezi în vis un tigru înseamnă că ești expus bestialității pornirilor tale instinctive.
Simbolismul din artă influențat de „opozanți”
Tigrul simbolizează întunecarea conștiinței, înecată de valul dorințelor elementare dezlănțuite. Dar dacă el luptă, ca în anumite reprezentări, împotriva unor animale inferioare, cum ar fi reptilele, tigrul devine o figură superioară a conștiinței. În schimb, dacă se bate cu un leu sau cu un vultur, el nu întruchipează decât instinctul ce încearcă să-și potolească furia, în ciuda oricărei opreliști de ordin superior. Sensul simbolismului variază, ca întotdeauna, în funcție de situația făpturilor ce se înfruntă.
Tigrul în mitologia greacă
O legendă grecească, relatată de către Plutarh, explică de ce unui fluviu din Mesopotamia i s-a dat numele de Tigru. Asta, după ce mai înainte se numise Sollax.
Dionysos s-a îndrăgostit de o nimfă din Asia pe nume Alfesibeea. Pentru a o seduce zeul s-a prefăcut în tigru și a început sa o urmărească pe aceasta. Ajunsă la malul fluviului, nimfa n-a putut fugi mai departe și s-a lăsat prinsă de tigru, care a ajutat-o să treacă apa. Fiul lor, Medes, a devenit eroul eponim al mezilor, iar fluviul poartă numele de Tigru în amintirea nimfei și a zeului care s-au iubit pe malul lui.
Tigrul în legendele babiloniene
După alte legende, de origine babiloniană, Tigrul a izvorât din ochii lui Marduk, Creatorul, dimpreună cu Eufratul. El este în Biblie, unul din cele patru fluvii ale paradisului terestru. În contextul sumero-acadian, Tigrul capătă o semnificație excepțională: cursul de apă cosmic, ce înconjoară pământul, ca pe o insulă, evocă celebrul Ocean terestru, Apsu, de care fac atâta caz textele cosmogonice și cosmologice din Mesopotamia. Apsu joacă un rol caracteristic în facerea lumii: considerat ca o divinitate masculină, el reprezintă noianul de apă dulce peste care plutește pământul. El izvorăște de la Răsărit, de lângă munții soarelui, și înconjoară lumea ca un fluviu circular. El alimentează cursurile noastre de apă. Tigrul, ca fluviu, ar simboliza apa dulce, în opoziție cu marea, abisul de apă sărată din care ies toate făpturile.