Pentru alchimiști, puiul simbolizează cele trei faze ale evoluției Operei. El le reunește prin: creasta sa roșie, penele albe și labele negre; este materia Operei care începe să devină neagră prin putrefacție, apoi albă pe măsură ce roua filozofică sau azoth-ul o purifică; în sfârșit, roșie când s-a fixat pe deplin…. Aceste cuvinte trebuind să fie înțelese în sensul limbajului ermetic, adică drept ansamblul cunoștințelor ascunse.
Azoth a fost considerat un medicament universal sau solvent universal. Acesta a fost foarte căutat în alchimie. Similar cu o altă substanță idealizată alchimică, alkahest, azoth a fost idealul și viziunea multor lucrări alchimice. Simbolul său era Caduceul. Termenul, deși inițial era un termen pentru o formulă ocultă căutată de alchimiști la fel ca piatra filosofală, a devenit un cuvânt poetic pentru elementul mercur.
Simbolismul răscrucii se asociază adesea cu cel al labei-gâștii. Totuși, acesta a luat forma labei puiului la populațiile sudaneze din Mali. După Zahan, aspectul labei puiului, dacă se adaugă obiceiurilor caracteristice ale acestei păsări, explică subtilitatea simbolistică de răscruce folosită de populațiile sudaneze.
Totodată puiul poate fi și expresia simbolurilor centru, dublu (în fața celor trei drumuri oferite) și spirală, adică de revoluție în jurul unui punct sau al unui ax. Într-adevăr, puiul, prin piuitul său indică ritmul revoluției diurne a soarelui, cu alternanța zilelor și a nopților, devine ” într-un anume sens echivalentul mișcării pământului în jurul soarelui; în consecință, continuă același autor, întreaga reprezentare a labei acestei zburătoare este semnul universului în mișcarea sa de rotație… Valoarea religioasă a puiului, din punct de vedere al sacrificiului, se întemeiază pe aceste date. A sacrifica această pasăre înseamnă a sacrifica substitutul lumii”.
Vedeți și cocoș.
