Ixion, rege al Tesaliei, l-a ucis mișelește pe socrul său,atrăgându-l într-o capcană. În urma faptelor sale, el reușește să devină ocolit atât de oameni și de zei, până când obține iertarea lui Zeus.
„Tatăl zeilor și al oamenilor” se îndură să-l scape din nebunia sa și-l introduce în Olimp. Aici, Ixion se îndrăgostește de Hera, soția lui Zeus, și-o urmărește peste tot. Prinzând de veste, Zeus îi dă Herei înfățișarea unui nor. Fostul rege conștientizează metamorfoza Herei și îmbrățișează cu patimă acest nor. În urma se împreunării lor, ia ființă un monstru care, la rândul lui, va da naștere Centaurilor.
Pentru a-l pedepsi, Zeus îl leagă cu ajutorul unor șerpi de o roată înaripată, care este în flăcări mistuitoare. După ce zboară în acest mod un timp prin văzduh, Ixion nimerește în Infern printre cei care aduseseră afront zeilor.
În imaginea simbolică a acestei a doua cădere a lui în păcat, închipuită, se află condensate multiple motive denigratoare. Acestea sunt perversiunea spiritului, vanitatea( intenția de a-și aroga locul lui Zeus) și perversiunea sexuală ( nerușinarea de a o seduce pe Hera). Ba mai mult de atât, prin gestul intim de a strânge norul la pieptul lui, Ixion arată convingerea că este într-adevăr preferatului Herei. Într-un plan simbolic, gestul traduce mârșăvia lui nemărturisită, care s-a transformat în vanitatea megalomană. Fatuitate care-l face să creadă că se bucură de perfecta grandoare, metaforă a Herei.
Înșelându-l pe Zeus, a înșelat spiritul.
Se crede superior divinității. Oricând, orice iluzie de acest fel determină personajul mitic să fie aruncat în întunericul Infernului. Ixion este aruncat din înaltul regiunii sublime în chinul vieții subconștiente…
Mitul lui Ixion simbolizează tocmai această adevărată cauză a neputinței sexuale, care nu este de fapt decât o consecință a neputinței de a accede la grandoarea sublimă. Aceasta este semnificația cea mai adâncă a râvnirii vinovate a acestui personaj. Pietate care mânată de înfumurare, îl determină pe Ixion să îndrăznească să atace sublimitatea ( adică pe Hera). Totuși lui nu-i este cu putință s-o cucerească cu adevărat.
Roata cu aripi de foc este un simbol solar, dar Ixion nu se identifică cu el, pentru că personajul este opusul acestei metafore. El este doar legat de roată, ceea ce înseamnă că a fost ridicat la nivel solar, în planul ceresc și divin. Aceasta nefiindu-i propria natură, se ține de era doar prin legăturile care-l uneau cu simbolurile cerești.
Va păstra privilegiul veșniciei, dar aceasta va fi o veșnicie de chinuri, simbolizate prin legăturile din șerpi. Ixion, ținut pe roata lui nu este decât o imitație a soarelui.
Cerul lui este un infern.
