Homa este o pasăre mitică, celebră în literatura persană. Simbolismul ei se leagă de ideea de noroc și glorie. Ea rătăcește în înaltul cerului și îi copleșește cu puteri benefice pe cei pe care îi acoperă cu aripile ei.
Sa’di o opune uneori bufniței, care simbolizează blestemul și nenorocirea:
Nimeni nu va căuta adăpost sub aripa bufniței
Nici chiar de-ar dispărea orice homa de pe fața pământului
( Sa’di, Golestan, ed. Moscova, 1959)
Prin noblețea și sobrietatea eu, homa se opune și corbului, simbol al cupidității. Folclorul povestește că homa se hrănește cu resturi de oase, spre a nu le stânjeni pe celelalte animale. Maestrul mistic este comparat cu homa prin noblețea lui sufletească și prin binecuvântarea pe care o aduce. Tot ceea ce se leagă în vreun fel de puterea benefică este așadar atribuit acestei păsări.
În unele legende ( ca de pildă Tainele lui Hamza ), homa a lujit drept motiv decorativ. Adeseori mobilierul este împodobit cu capete de homa, din lemn sau metal.